Observații pe marginea competiției Superblog

De ce de pe margine, puteți înțelege citind articolul de pe Simplu în care explic ce este acest Superblog. Dar faptul că nu particip nu mă oprește din a-l observa (de altfel ar fi și greu să-l ignor, 270 de blogări care s-au înscris, te dai de el peste tot), poate cu un ochi mai obiectiv decât cei implicați, datorită detașării pe care ți-o dă statul pe tușă. Așadar, la o lună și câteva zile de la începerea acestui concurs, adică la puțin peste jumătatea lui, iată constatările pe care le-am putut face privind cu atenție:

1. Traficul scade, nene!

Se plâng participanții că de când scriu pentru Superblog, le-a scăzut traficul! Serios? Nu cred să fie vorba de așa ceva! Doar Superblog e un concurs creativ, care-ți pune imaginația la contribuție, nu? A, că trebuie să mai promovezi pe acolo ceva produse, să trimiți câțiva pupici înspre sponsori, să pui niște logouri, linkuri și cuvinte cheie, asta ce-i așa de mare lucru? Cu pupicii suntem învățați, doar pe bloguri lumea e sensibilă și pune poze cu pisici și cu curcubee. Păi nu? Dincolo de asta, stimați concurenți, vă spun eu care-i motivul principal pentru care nu mai intră traficu' pe blogul vostru: traficu' este ocupat la rândul lui să scrie pentru Superblog! :lol:

2. Blogării nu știu aritmetică !?!

Și nu din aia avansată, cu diferențiale și chestii. Din aia simplă. Matematică rudimentară, de clasele 1-4. Să vă dau un exemplu concret de mostră grăitoare pentru o astfel de problemă, care să exemplifice ce vreau să zic:

Participi la un concurs de creație în care trebuie să faci reclamă, în articolele tale, la diverse produse. Așadar, articolul tău are două componente: una publicitară și una de creativitate. Reclama efectivă se bonifică cu 50 de puncte. Punctajul maxim per articol este de 100 de puncte. Câte puncte obții dacă scrii un articol extrem de creativ și ingenios dar fără reclamă?

Ei bine, dacă ați zis 50, aveți dreptate. Ăsta e rezultatul corect. Problema-i că blogării sunt afoni la aritmetică. Că altfel nu se explică de ce majoritatea dintre ei se așteaptă ca rezultatul să fie 100 și se miră când practica le demonstrează altceva. A, că nu s-au specificat foarte explicit datele problemei, mai ales partea cu reclama, asta mno, ce să zic, trebuie să mai și citești printre rânduri...

3. Scrisul este mijloc și scop în sine ;)

Pentru mulți dintre ei, cred. Adică asta-i și puțină speculație, că nu am făcut sondaj, dar am așa ca o senzație, bănuială, numiți-o cum vreți, că blogării se angrenează în competiția asta din cele mai pure și nobile intenții. Cum ar fi să-și dezvolte imaginația și abilitățile scriitoricești, să cunoască lume, să se împrietenească cu alți blogări șamd. Nicidecum din motive pecuniare, cum ar fi să câștige ceva premii, care sigur că-i bine că există dar nu constituie obiectul aspirației lor. Deci chestia asta e foarte faină.

Ce e interesant aici este că unii, după ce iau note mici la diverse probe, note care le spulberă șansele de a ajunge în top și deci de a primi ceva premiu, realizează brusc că de fapt Superblog nu-i așa mare chestie, lume nouă nu prea întâlnesc că-s tot blogării de anul trecut pe care-i știau, scrisul nu-i așa de creativ că există multe condiții tehnice, și în consecință se lasă de concurs. Evident, fără nici o legătură cu premiile. Doar v-am zis de la început că nu de aia s-au băgat ei în joc.

4. Unii blogări plagiază :|

Asta-i cea mai tare chestie. Sau așa mi se pare mie, ca blogăr, să copiezi textele altora. Blogul nu este o lucrare de control ci o carte, un eseu, o culegere de proză sau poezie. Cum ar fi ca un romancier să dea copy/paste din alte cărți în noul lui roman? În primul rând, s-ar trăda pe el însuși. Dar sigur că asta nu-i o chestie specifică Superblog-ului, ci respectivilor, și evident că năravul n-o fi fost deprins doar de acum. Totuși, Superblog l-a scos la iveală, așa că am putut și eu comenta pe marginea lui. Evident, cu bătaie spre ei și nu spre Superblog.

5. Claudia Pătrașcu este o tipă faină :*

Am lăsat ce-a fost mai bun la sfârșit. Respectiv că persoana care se ocupă cu relațiile publice din partea organizatorilor, pe numele ei Claudia Pătrașcu, este o fată frumoasă, carismatică, cu o voce minunată și un fin simț al umorului. Vă pun un clip la întâmplare cu ea, că vă dați seama că n-am stat să le urmăresc cap-coadă, de obicei îmi dau seama de chestiile ăstea imediat:


Mno, sigur, se mai vede și din cum relaționează pe grupul lor de pe Facebook cu ceilalți, și din altele. Zicea că se gândește să-și facă blog pe viitor. Eu îi urez succes.

Cam asta a fost. Poate până la sfârșit să mai vin cu alte observații. Și pentru că logoul ediției curente îmi displace profund, deși-i pe maro la fel ca tema acestui blog, am pus o variantă a lui, în care apare și editura Nemira (unul dintre sponsori). A doua imagine e cu Irealia, o altă feblețe de-a mea. Și, în sfârșit, mai menționez că îi țin pumnii Danei Lalici, autoare pe Sexul Slab (dar mai tare decât pare), care nu doar că participă dar are și șanse la podium. Știu, deja am menționat trei fete, și am fost destul de reținut. Asta e, îmi recunosc viciile...