skip to main |
skip to sidebar
(Astăzi avem un Guest Post, scris de frumoasa Rozina Csaszar.)
Cei mai entuziasmati de venirea sezonului de iarna sunt copiii, care se bucura fara nicio grija de caderea fulgilor de nea si stratul de zapada pufos. Acest anotimp ofera numeroase posibilitati de distractie pentru ei, cu activitati specifice de relaxare si miscare.
Noi va recomandam 2 activitati ideale pentru cei mici in sezonul de iarna, care sa-i mentina alerti in toata aceasta perioada: sanius si ski.
1. Saniute de copii
Saniusul este probabil unul dintre cele mai distractive sporturi de iarna existente. Aveti la dispozitie numeroase saniute de copii de la sportaddict.ro, pe care le alegeti in functie de varsta copilului. Astfel, puteti opta pentru saniute tip disc, din lemn sau chiar bob cu care sa-i faceti o surpriza placuta copilului vostru de sarbatori. Aceste modele de saniute trebuie alese in functie de varsta, pentru ca micutul vostru sa se simta in siguranta si cat mai confortabil pe partie. Consultati oferta de saniute de copii de la sportaddict.ro si porniti in graba spre partia de zapada!
2. Ski
O alta activitate recomandata pentru cei mici este skiatul, sport care il poate ajuta pe cel mic sa-si imbunatateasca echilibrul si pozitia. Echipamentul corespunzator de ski pentru copii este compus din haine de iarna groase sau salopeta, o pereche de skiuri noi, clapari ski si bete. Toate aceste accesorii trebuie sa fie potrivite pentru constitutia celui mic, pentru ca el sa se simta confortabil pe partia de zapada. SportAddict va pune la dispozitie skiuri noi pentru copii, pentru ca acestia sa se bucure din plin de stratul de zapada!
Apelati in acest sezon la saniute de copii de la sportaddict.ro si skiuri noi pentru copii, pentru ca acestia sa aiba o viata activa in permanenta. Le uram spor la distractie celor mici!
Acum câteva zile am primit un plic de la cineva pentru altcineva, plic care fusese trimis prin poștă. Ocazie cu care mi-am amintit de existența acestei antice instituții, numită Poșta Română, care se pare că încă mai există.
Nu știu dacă sunteți la curent cu evoluția Poștei Române. Dacă nu, vă spun eu: ea este de fapt o involuție. Din motive independente de clitatea factorilor poștali, care în general sau din ce cunosc eu sunt oameni foarte de treabă, adică își văd de treaba lor. Problema este că, încet-încet, le cam dispare obiectul muncii. Și mă gândeam retoric ce vor face peste să zicem 10 ani, în afară de a șterge de praf căsuțele noastre de email.
Azi însă, o prietenă virtuală a postat pe Facebook o știre cât se poate de interesantă: se pare că Poșta Române se reprofilează sau își îmbogățește domeniul de activități cu ceea ce numim asigurări. Activitatea de brokeraj va începe, cel mai probabil, din 1 ianuarie 2014. Și, cumva, gândul mă duce la FedEx și la filmul Naufragiatul. Fără nici o legătură cu subiectul de față, firește.
Cel puțin încearcă să facă ceva. Poate o să reușească. În fond, sunt destul de mari.
De ce de pe margine, puteți înțelege citind articolul de pe Simplu în care explic ce este acest Superblog. Dar faptul că nu particip nu mă oprește din a-l observa (de altfel ar fi și greu să-l ignor, 270 de blogări care s-au înscris, te dai de el peste tot), poate cu un ochi mai obiectiv decât cei implicați, datorită detașării pe care ți-o dă statul pe tușă. Așadar, la o lună și câteva zile de la începerea acestui concurs, adică la puțin peste jumătatea lui, iată constatările pe care le-am putut face privind cu atenție:
1. Traficul scade, nene!
Se plâng participanții că de când scriu pentru Superblog, le-a scăzut traficul! Serios? Nu cred să fie vorba de așa ceva! Doar Superblog e un concurs creativ, care-ți pune imaginația la contribuție, nu? A, că trebuie să mai promovezi pe acolo ceva produse, să trimiți câțiva pupici înspre sponsori, să pui niște logouri, linkuri și cuvinte cheie, asta ce-i așa de mare lucru? Cu pupicii suntem învățați, doar pe bloguri lumea e sensibilă și pune poze cu pisici și cu curcubee. Păi nu? Dincolo de asta, stimați concurenți, vă spun eu care-i motivul principal pentru care nu mai intră traficu' pe blogul vostru: traficu' este ocupat la rândul lui să scrie pentru Superblog! :lol:
2. Blogării nu știu aritmetică !?!
Și nu din aia avansată, cu diferențiale și chestii. Din aia simplă. Matematică rudimentară, de clasele 1-4. Să vă dau un exemplu concret de mostră grăitoare pentru o astfel de problemă, care să exemplifice ce vreau să zic:
Participi la un concurs de creație în care trebuie să faci reclamă, în articolele tale, la diverse produse. Așadar, articolul tău are două componente: una publicitară și una de creativitate. Reclama efectivă se bonifică cu 50 de puncte. Punctajul maxim per articol este de 100 de puncte. Câte puncte obții dacă scrii un articol extrem de creativ și ingenios dar fără reclamă?
Ei bine, dacă ați zis 50, aveți dreptate. Ăsta e rezultatul corect. Problema-i că blogării sunt afoni la aritmetică. Că altfel nu se explică de ce majoritatea dintre ei se așteaptă ca rezultatul să fie 100 și se miră când practica le demonstrează altceva. A, că nu s-au specificat foarte explicit datele problemei, mai ales partea cu reclama, asta mno, ce să zic, trebuie să mai și citești printre rânduri...
3. Scrisul este mijloc și scop în sine ;)
Pentru mulți dintre ei, cred. Adică asta-i și puțină speculație, că nu am făcut sondaj, dar am așa ca o senzație, bănuială, numiți-o cum vreți, că blogării se angrenează în competiția asta din cele mai pure și nobile intenții. Cum ar fi să-și dezvolte imaginația și abilitățile scriitoricești, să cunoască lume, să se împrietenească cu alți blogări șamd. Nicidecum din motive pecuniare, cum ar fi să câștige ceva premii, care sigur că-i bine că există dar nu constituie obiectul aspirației lor. Deci chestia asta e foarte faină.
Ce e interesant aici este că unii, după ce iau note mici la diverse probe, note care le spulberă șansele de a ajunge în top și deci de a primi ceva premiu, realizează brusc că de fapt Superblog nu-i așa mare chestie, lume nouă nu prea întâlnesc că-s tot blogării de anul trecut pe care-i știau, scrisul nu-i așa de creativ că există multe condiții tehnice, și în consecință se lasă de concurs. Evident, fără nici o legătură cu premiile. Doar v-am zis de la început că nu de aia s-au băgat ei în joc.
4. Unii blogări plagiază :|
Asta-i cea mai tare chestie. Sau așa mi se pare mie, ca blogăr, să copiezi textele altora. Blogul nu este o lucrare de control ci o carte, un eseu, o culegere de proză sau poezie. Cum ar fi ca un romancier să dea copy/paste din alte cărți în noul lui roman? În primul rând, s-ar trăda pe el însuși. Dar sigur că asta nu-i o chestie specifică Superblog-ului, ci respectivilor, și evident că năravul n-o fi fost deprins doar de acum. Totuși, Superblog l-a scos la iveală, așa că am putut și eu comenta pe marginea lui. Evident, cu bătaie spre ei și nu spre Superblog.
5. Claudia Pătrașcu este o tipă faină :*
Am lăsat ce-a fost mai bun la sfârșit. Respectiv că persoana care se ocupă cu relațiile publice din partea organizatorilor, pe numele ei Claudia Pătrașcu, este o fată frumoasă, carismatică, cu o voce minunată și un fin simț al umorului. Vă pun un clip la întâmplare cu ea, că vă dați seama că n-am stat să le urmăresc cap-coadă, de obicei îmi dau seama de chestiile ăstea imediat:
Mno, sigur, se mai vede și din cum relaționează pe grupul lor de pe Facebook cu ceilalți, și din altele. Zicea că se gândește să-și facă blog pe viitor. Eu îi urez succes.
Cam asta a fost. Poate până la sfârșit să mai vin cu alte observații. Și pentru că logoul ediției curente îmi displace profund, deși-i pe maro la fel ca tema acestui blog, am pus o variantă a lui, în care apare și editura Nemira (unul dintre sponsori). A doua imagine e cu Irealia, o altă feblețe de-a mea. Și, în sfârșit, mai menționez că îi țin pumnii Danei Lalici, autoare pe Sexul Slab (dar mai tare decât pare), care nu doar că participă dar are și șanse la podium. Știu, deja am menționat trei fete, și am fost destul de reținut. Asta e, îmi recunosc viciile...
N-am urmărit Vocea României până acum. Weekendul ăsta m-am uitat, și mi-a plăcut. Despre ce este vorba? Vocea României e o emisiune (de pe ProTV) în care se descoperă talente muzicale. Oarecum de genul Românii au talent, dar cu orientare exclusiv pe muzică. Candidatul urcă pe scenă și dă tot ce poate. Juriul, format din patru piese (Loredana Groza, Marius Moga, Smiley și Horia Brenciu), stă cu spatele la el, pentru a nu fi influențat de alți factori decât cei sonori. Dacă unuia dintre cei patru îi place ce aude, se întoarce și îl ia pe solist la el în echipă. Dacă se întorc mai mulți, solistul poate alege la cine merge. Acum sunt în faza selecțiilor, am înțeles că mai târziu bătaia se va da între cele patru echipe conduse (și selectate) de fiecare dintre cei patru membri ai juriului.
Ca să vă faceți o idee despre calitatea unora dintre participanți, iată un clip cu Stella Anita:
După cum se poate observa în partea de sus a imaginii, clipul a fost înregistrat cu versiunea gratuită a programului Bandicam, despre care poate o să scriu cândva. Dar să revenim la oile noastre. Ziceam că m-am uitat la Vocea României și mi-a plăcut. Cu ProTV-ul însă este altă mâncare de pește. Și anume, îmi vine să le adresez niște cuvinte de largă circulație populară, dar mă abțin, că aici e blog serios și ne bate CNA-ul. Ideea nu e despre post, ci despre site-ul ProTV. Că e plin de reclame, înțeleg. Că sunt bătuți în cap cei care fac înregistrările și nu redau decât exact secvența cu cântatul, milimetric, și asta înțeleg, că săracii, atât îi duce capul. Adică pe bune, să vedem și noi o reacție, ce-au vorbit pe urmă cu cei din juriu, că poate am ratat o emisiune? Ei ași! Dar ce pretenții să ai, când și filmările sunt deseori întrerupte de intervențiile celui-din-culise-care-discută-cu-familia-celui-de-pe-scenă? Mno, în fine. Mai înțeleg și faptul că la începutul clipului cei de pe site-ul ProTV ne bagă pe gât o reclamă video scurtă. Dar și în mijlocul lui?!?
Da, ați citit bine: se bagă reclame și în mijlocul clipului! Mă rog, undeva în interiorul lui, nu chiar la mijloc. Un clip de două minute de muzică e întrerupt de 20 de secunde de publicitate. Ai pe bune? Și te mai miri că săracele ziare și posturi TV nu înțeleg de ce pierd lupta cu blogurile și internetul. Anyway, hai să încapsulez un clip aici, să văd, poate scap de acea reclamă intrnă:
Yep, a dispărut. Dar începe să se deruleze o altă reclamă când deschid pagina! Singură! Și după ce în sfârșit se termină, și dau click pe butonul X, pornește clipul care mă interesează. Cu sonorul pe mute! Că doară pe mine reclama mă interesa s-o văd, aia care s-a pornit automat cu sonorul la maxim, ce treabă mai am eu cu clipul? Clipul poate merge și cu sunetul oprit, după ce am văzut reclama.
Băi, voi sunteți sănătoși? Psihic mă refer. Cu ăștia de la ProTV am, nu cu voi, stați liniștiți. Concluzie? Eu sunt sigur că vor apare niște canale media alternative la ce se face azi, poate pe net. Asta nu-i o problemă de dacă ci de când. Dar recunosc deschis că aștept cu nerăbdare ziua aia...
Later edit: Între timp am observat că nu e un tipar stabil. Uneori este reclamă, alteori nu. Totuși...
După un articol despre Halloween și o recenzie la un film horror, să continuăm (vă place pluralul, apropo?) aproximativ pe aceeași linie, cu... o zi neagră. Pe deasupra, o zi de vineri. Este vorba despre Black Friday iar răspunsul (pe scurt) la întrebarea din titlu este: 29 noiembrie 2013. Și acum să vedem pe lung.
O dată cu intrarea în luna noiembrie, probabil v-ați amintit voi că se apropie încet Black Friday. Ce e Black Friday? Cea mai completă și faină descriere o veți găsi probabil aici, dar dacă nu sunteți interesați de istoria „sărbătorii” și nici filozofia din spatele numelui ei, ci vreți informații concrete și pragmatice, vă pot spune că Black Friday este o ocazie de a cumpăra produse ieftine. Tradițional, evenimentul are loc în ultima vineri a lunii noiembrie, așa că anul acesta va pica pe 29 noiembrie.
De ce în noiembrie și de ce reduceri? Pentru că urmează sărbătorile de iarnă iar această zi reprezintă o bună ocazie de vânzări mari și totodată de promovare pentru orice firmă sau comerciant. Sigur, reducerile nu sunt chiar așa de mari ca în State, de unde își trage originea Black Friday. Orișicum, sunt convins că o să existe cozi și că magazinele vor înregistra vânzări record la data respectivă. Ceea ce nu înseamnă că nu puteți evita aceste lucruri, cumpărând online, de acasă. Eu de exemplu, cam toate piesele de calculator din ultima vreme (vorbim de cele serioase, gen placă video, și nu de stick-uri usb) le-am cumpărat pe internet.
Deci: să zicem că există în orașul tău un singur magazin de biciclete. Opțiunile tale sunt limitate dacă vrei să cumperi de acolo. Pe de o parte, acel magazin nu are concurență așa că patronul poate vinde la suprapreț. Pe de altă parte, nu vei putea alege decât dintre bicicletele existente acolo, ori poate ei nu au modelul dorit de tine. În sfârșit, poate sunt și de proastă calitate. În schimb, dacă alegi să-ți cumperi bicicleta de pe net, găsești o mulțime de modele și variante, de la o mulțime de magazine. Poți lua ceva de calitate și remarci foarte ușor distribuitorii care au prețurile cele mai avantajoase. Iar acum, peste toate acestea, vei avea și reduceri cu ocazia zilei de Black Friday.
Din punctul meu de vedere, ziua poate fi folosită nu doar pentru cumpărături de sărbători. În principiu, dacă știi că vei avea nevoie de un anumit lucru în viitorul apropiat, iată o ocazie minunată de a-l cumpăra acum la preț redus și de a economisi niște bani. Adică te folosești la maxim de oportunitățile ivite. Asta cred că se numește inteligență.
N-am nici cea mai vagă idee cum a fost tradus la noi filmul ăsta, și nici nu mă interesează. Jason X este promovat ca un film horror. În realitate e mai mult comic decât horror, cu o poveste simplistă, aruncată undeva în spațiu și timp. În spațiu, căci acțiunea se petrece pe o navă spațială (încă un gen atins, cel SF), și în timp, pentru că cei doi eroi (pozitiv - Rowan, alias frumoasa Lexa Doig, o știți poate din Andromeda și negativ - Jason însuși, jucat de Kane Hodder), sunt prinși într-un container criogenic și înghețați.
Vor fi descoperiți peste mulți ani de echipajul pestriț al unei nave spațiale. Rowan este reanimată, Jason - vă dați seama - reușește și el să-și revină și începe show-ul. Avem cam ce v-ați aștepta, mai puțin partea de horror și mai mult elemente de un comic involuntar. Pentru că se putea mult mai bine. În fine, am scris mai sus că avem un erou pozitiv, trebuie să rectific, de fapt sunt mai mulți, iar în asta stă una din calitățile filmului, că ne prezintă un grup destul de fain în ce privește socializarea. Sincer, m-am săturat de echipajele formate din 3-5 oameni, în care toți sunt suspicioși și rău intenționați iar la sfârșit supraviețuiește unul singur, sau eventual doi, care se luptă între ei.
Jason X este un film de mijloc spre slab. După cum v-ați aștepta când vizionați a n-a continuare dintr-o serie horror (pentru mine a fost primul film văzut cu Jason), nu veți găsi în el piese de artă nici măcar la nivel de intenție. Dar veți găsi ceva elemente de SF (Jason chiar se va lupta cu un robot pe parcurs) într-un scenariu slab dar nu lipsit de imaginație. Nu pot zice c-a fost chiar pierdere de timp.
Halloween-ul este o sărbătoare tipic americană și, ca în cazul multor alte lucruri din afară, ne-am grăbit să o preluăm. Astăzi este 31 octombrie, așadar astăzi se sărbătorește Halloween-ul. O țin minte de la profa' de engleză din liceu, că pe vremea aia nu eram așa emancipați, cum ne explica despre treat or trick, adică farsele pe care le joacă copiii dacă cei pe care-i „colindă” nu le dau ceva. Noi mergeam iarna la colindat, ei merg la făcut prostii, că-ți pot sparge un geam sau ceva dacă nu îi plătești, servești, tratezi etc...:)
Dacă intri pe Google, te îmtâmpină doodle-ul lor sau cum se numește, pagina oficială prezintă un fel de joculeț interactiv cu o babă vrăjitoare care amestecă într-un ceaun, pregătind probabil o poțiune magică. Sus ai niște obiecte pe care le poți arunca, dând click cu mouse-ul pe ele, direct în oala fierbinte, pe post de ingrediente. La două astfel de aruncături, se petrece ceva, după care ești readus la baba cu ceaunul și poți încerca alte variante. Mișto joc.
Tot în vrăjitoare, dar de data asta nu babe ci tinere și neliniștite, s-au îmbrăcat, dacă le putem spune haine la costumele sexy pe care le poartă ele, niște fete frumoase de prin State pare-mi-se, preluate de ceva site acidcow.com, preluat la rândul lui de realitatea - fără link, preluată așișderea de mine. Poftiți de admirați:
Și cu asta basta. Nu fără a menționa că afară-i cald, mult prea cald pentru un sfârșit de octombrie (dar foarte bine că-i așa; sper să țină cât mai mult) iar mie magia începe să îmi facă cu ochiul...
.jpg "Jason X (2001)")
